Istoric

Baptistii au aparut ca miscare crestina in perioada Reformei protestante din Europa Apuseana. Reforma a fost inceputa de catre Martin Luther in Germania si a fost dusa mai departe de alti reprezentanti importanti cum au fost Jean Calvin si Ulrich Zwingli in Elvetia. Prima biserica baptista s-a format in anul 1606 la Amsterdam (Olanda), dintr-un grup de imigranti englezi separatisti condusi de John Smyth. Ulterior, Thomas Helwis, colegul lui John Smyth, s-a intors in Anglia si a infiintat prima biserica baptista la Londra in anul 1611.

Miscarea baptista datoreaza o buna parte din mostenirea ei de credinta miscarilor anabaptiste care au avut loc in Europa in secolele XVI-XVIII. Pentru credinta lor si datorita radicalismului stilului lor de viata, anabaptistii au fost persecutati in intreaga Europa. Unele comunitati anabaptiste au gasit refugiu pentru o vreme si in Transilvania unde au ramas pâna in anul 1762, când au emigrat in Rusia din cauza persecutiei declansate in timpul domniei imparatesei Austriei, Maria Tereza (1740-1780).

Miscarea baptista moderna din Europa a capatat amploare pe la mijlocul secolului XIX. Pastorul german Johann Gerhard Oncken (1800-1884) a avut o contributie decisiva in raspândirea miscarii baptiste din Europa in aceasta perioada. In România, inceputul miscarii baptiste este legat de venirea unei familii de imigranti germani la Bucuresti in anul 1856. Acestia au infiintat prima biserica baptista formata din credinciosi germani. Al doilea inceput al baptistilor in tara noastra a avut loc in Dobrogea, independent de primul inceput. Imigranti baptisti din sudul Ucrainei au ajuns in Dobrogea si au infiintat o biserica baptista in anul 1862 la Cataloi, astazi sat al comunei Frecatei din judetul Tulcea. Prin misiunea unui evanghelist baptist din Bucuresti, in anul 1870 s-a infiintat Biserica Baptista din Tulcea. In Transilvania credinta baptista a patruns prin activitatea unor misionari germani si maghiari. In anul 1874 s-a infiintat o biserica baptista maghiara in localitatea Salonta din judetul Bihor. Prima biserica de limba baptista româna a fost infiintata in anul 1886 in localitatea Chesa. Bisericile baptiste s-au raspândit cu rapiditate in Bihor, in zona Aradului si zona podisului Somesan. Aceste regiuni sunt si astazi zonele cu cea mai mare concentrare de baptisti din România. De aici, baptistii s-au raspândit in aproape toate judetele tarii. Constituirea Uniunii Baptiste din Romania a avut loc in urma formarii României Mari. In urma unei intâlniri din anul 1919, baptistii din Tara Româneasca si cei din Transilvania au hotarât sa se uneasca. Deciziea a fost aprobata in cadrul congresului din 1920.

Dupa anul 1918, numarul credinciosilor baptisti din România a continuat sa creasca. Din datele statistice existente se observa ca in anul 1922 erau 22 228 de membri, iar recensamântul din anul 1930 a evidentiat existenta a 60 562 credinciosi baptisti. In anul 1942 bisericile baptiste din România aveau 93 842 de membri.

Legea pentru regimul general al cultelor din anul 1928 prevedea la art. 53 recunoasterea drepturilor comunitatii baptiste acordate acesteia prin jurnalul (hotararea) Consiliului de Ministri nr. 2680 din 21 noiembrie 1927. Reglementarile ulterioare au inrautatit regimul juridic al cultelor evanghelice din tara. In conditiile implicarii Romaniei in al doilea razboi mondial si ale dictaturii militare a maresalului Antonescu, prin legile nr. 927 (1942) si nr. 431 (1943) au fost desfiintate toate asociatiile religioase din Romania si, ca urmare, baptistii nu au mai putut desfasura nici o activitate legala, bisericile au fost inchise si numarul lor s-a redus drastic. Pe lânga aceasta persecutie, pierderea Basarabiei a influentat negativ numarul credinciosilor baptisti din România. Legile prin care au fost inchise bisericile baptiste au fost abrogate printr-un decret regal la 31 august 1944. Dupa o perioada de liberalizare a climatului religios din România (1944-1948) regimul comunist a aplicat o serie de masuri represive si de subordonare a vietii Cultului fata de interesele dictatorii comuniste atee. Arondarea bisericilor, reglementarea serviciilor religioase in cadrul acestora, controlul numarului de studenti care puteau sa se pregateasca sa devina pastori si restrictionarea publicatiilor sunt doar cateva dintre masurile coercitive ale statului care au afectat negativ viata bisericilor baptiste in decenille VI si VII ale secolului trecut. Numarul credinciosilor baptisti avea sa scada la circa 90.000 in anul 1989. Dupa anul 1989 climatul de libertate religioasa a adus un reviriment in viata bisericilor, in prezent exista aproximativ 100 000 de credinciosi baptisti botezati, iar conform recensamantului national din anul 2002, un numar de 130 000 de cetateni romani au declarat ca apartin confesiunii crestine baptiste.

Uniunea Baptista din România este organizata si functioneaza pe baza unui Statut propriu, iar din punct de vedere al doctrinei, baptistii isi afirma unitatea si convingerile prin Marturisirea de Credinta Baptista. Statutul de organizare si functionare al Cultului Crestin Baptist a fost revizuit in mai multe rânduri, ultima revizuire fiind cea adoptata la Congresul Cultului din 17-18 mai 2007.

Baptistii afirma ca autoritatea suprema in ce priveste credinta si viata spirituala o reprezinta Biblia sau Sfanta Scriptura care ii cheama pe crestini sa traiasca in ascultare de Isus Hristos. Baptistii afirma crezul crestin si acorda importanta istorica deciziilor sinoadelor si dezbaterilor teologice din primele secole ale crestinismului. Aceste scrieri si decizii nu au un caracter normativ pentru credinciosii baptisti iar invatatura lor trebuie sa fie validata de cea a Sfintei Scripturi.

In bisericile baptiste accentul se pune pe predicarea Sfintei Scripturi. Aceasta este insotita de rugaciune, studierea Bibliei, inchinarea prin cantare si darnicie. Loc central in slujba bisericeasca il are predica ce are rolul de a-L marturisi pe Isus Hristos, de a explica Scripturile si de a provoca si indruma credinciosii spre o relatie speciala si personala cu Dumnezeu. Fiecare credincios baptist este indrumat sa studieze zilnic Biblia, sa-si dezvolte viata de comuniune cu Dumnezeu, aplicand in viata sa de fiecare zi principiile pe care le descopera in Sfanta Scriptura. In bisericile baptiste se incurajeaza mentinerea unei vieti spirituale sanatoase si exista asteptari ca membrii sa adopte un standard inalt de moralitate.

Una din principalele convingeri care ii disting pe baptisti de credinciosii din alte confesiuni crestine este convingerea ca botezul infaptuit potrivit invataturii Noului Testament trebuie administrat in urma marturisirii credintei. Din acest motiv botezul nu trebuie administrat copiilor mici deoarece acestia nu sunt capabili sa marturiseasca credinta personala. Potrivit convingerilor baptiste fiecare persoana trebuie sa decida in mod personal, in mod constient si liber credinta pe care o adopta.

Biserica baptista practica doua randuieli (ritualuri) la porunca Mantuitorului Isus Hristos. Acestea sunt botezul si Cina Domnului. Cele doua randuieli au o semnificatie simbolica si nu sunt taine. Credinciosii baptisti sarbatoresc ziua intai a saptamanii – duminica – ziua invierii Domnului Isus Hristos.

Pentru baptisti, biserica este adunarea voluntara a celor care au ales personal ca Mantuitor si Domn pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Acesti credinciosi se aduna impreuna pentru a se inchina lui Dumnezeu, pentru a se edifica spiritual, pentru a colabora la proclamarea Cuvantului lui Dumnezeu si pentru a pastra curata credinta si invatatura crestina. Din acest motiv baptistii nu inteleg biserica in primul rând ca o entitate teritoriala, o parohie, in care locuitorii acesteia sunt adoptati ca membri prin botezul copiilor mici.

Baptistii afirma “preotia tuturor credinciosilor”. Prin aceasta ei considera ca fiecare credincios are din partea lui Dumnezeu o chemare (vocatie) de a sluji lui Dumnezeu in cadrul bisericii si a lumii. Comuniunea personala cu Dumnezeu este posibila fara medierea unei alte persoane (cum ar fi un preot sau un sfânt). In bisericile baptiste este incurajata participarea tuturor credinciosilor in diferite slujiri potrivit darurilor pe care acestia le au din partea lui Dumnezeu.

Credinciosii baptisti afirma principiul separarii bisericii de stat. Prin acest principiu ei considera ca statul nu trebuie sa interfereze sau sa impiedice viata bisericilor si proclamarea Cuvantului lui Dumnezeu. Astfel baptistii au fost printre intemeietorii si promotarii ideii de libertate religioasa in lume.

In organizarea lor bisericeasca, baptistii nu au o ierarhie conducatoare. Bisericile locale sunt autonome si se asociaza voluntar in Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania pentru reprezentarea in fata autoritatilor si pentru actiuni in folosul tuturor bisericilor si societatii. Din Uniunea Baptista fac parte, alaturi de bisericile baptiste, si alte institutii si organizatii baptiste preocupate sa ajute bisericile sa-si indeplineasca menirea. Uniunea reprezinta interesele generale ale bisericilor baptiste, le slujeste si le acorda asistenta cand acestea au nevoie. Uniunea hotaraste asupra problemelor doctrinare si principiale si asigura mentinerea cadrului doctrinar baptist pentru toate partile ei componente.

In cadrul Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste bisericile locale se organizeaza in asociatii teritoriale de biserici care se numesc comunitati. Rolul acestora este de a facilita o mai buna colaborare intre bisericile locale, de a incuraja sprijinirea reciproca dintre biserici si de a le reprezenta in raporturile lor cu autoritatile locale. In Romania functioneaza in prezent 14 comunitati teritoriale: Arad, Bacau, Braila, Bucuresti, Caras, Cluj, Constanta, Hunedoara, Oradea, Oltenia, Valea Crisului Alb”, Sibiu, Suceava, Timisoara. In cadrul Uniunii fiinteaza si Conventia credinciosilor baptisti de etnie maghiara din România.

In momentul de fata, credinciosii baptisti din România sunt organizati in peste 1 800 de biserici si filiale locale, slujite de mai bine de 800 de pastori si de alti slujitori duhovnicesti. Pregatirea pastorilor se face in cadrul facultatilor de teologie pastorala din Institutul Teologic Baptist din Bucuresti si Universitatea Emanuel din Oradea. S-au infiintat si functioneaza sapte seminarii liceale la Bucuresti, Oradea, Arad, Timisoara, Cluj, Resita si Sibiu, integrate in sistemul invatamantului public. Cu acordul Cultului s-a infiintat si functioneaza in cadrul Universitatii Bucuresti Facultatea de Teologie Baptista.

 

Uniunea Baptista din Romania editeaza periodicul “Crestinul – Azi” – revista oficiala a Cultului, un supliment teologic al acesteia, precum si lucrari teologice si de alta natura destinate cultului.

 

Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania face parte din Alianta Evanghelica din România, alaturi de cultele Penticostal si Crestin dupa Evanghelie si detine in coproprietate cu aceste culte Radio “Vocea Evangheliei”. Cultul Baptist din România este, de asemenea, afiliat organizatiilor baptiste internationale, Federatia Baptista Europeana si Alianta Baptista Mondiala, care grupeaza peste 200 de organizatii baptiste nationale si regionale din toata lumea, insumand aproape 50 de milioane de credinciosi.

Despre noi

Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste

Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania

Casa de pensii a Cultului Crestine Baptist

Casa de pensii si ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania

Revista Crestinul azi

Revista oficiala a Cultului Crestin Baptist

Contact

Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania
Str. Dambovita 9-11,
Sect 6 Bucuresti 060842
Tel: 021 430 00 39
Fax: 021 430 29 42
Email: uniuneabaptista@gmail.com

social social social social social

Despre site

Pagina oficiala a Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania - Cultul Crestin Baptist.